sâmbătă, 23 februarie 2013

Lada cu mere


 Marul putred le strica si pe cele bune. Si cu merele e usor.. pe cel stricat il iei si il arunci. Dar cu oamenii e mai greu . Nu poti sa-i muti pur si simplu dupa bunul tau plac, mai ales atunci cand esti singurul care vrea schimbarea. E ca un domino. Se mai strica unul , si inca unul , si inca unul , ca in urma unei boli contagioase. Patetic! Cat de slab si fara caracter trebuie sa fi ca sa te lasi dominat de o persoana alienata ? De-a dreptul trist !

Eh, si ca sa intelegeti mai bine despre ce e vorba, va voi povesti o intamplare destul de interesanta ( cel putin pentru mine )  ce s-a petrecut vineri, la o ora de curs obisnuita. Un colectiv este exact la fel ca o lada cu mere, mai exact, in acest context , colectivul clasei din care fac parte. Ce pot zice, sunt mere bune, mere mai putin bune si un mar stricat, dar stricat rau de tot .
Doamna profesoara a ales sa ne "jucam" ceva. Un joc bine gandit dupa mine !! Prima data se oferea cineva sa iasa in fata clasei, fara sa stie regulile jocului. Bun, pana aici toate bune si frumoase. Jocul a fost simplu in esenta, sa ne spunem fiecare parerea despre persoana respectiva ce se afla in fata clasei. Atat calitati cat si defecte .. sau sa zic in special defecte.
Nu imi dau seama daca doamna profesoara a urmarit sa ne vada sinceritatea sau nu a urmarit nimic. Dar asta am facut eu , am urmarit sfiala, sinceritatea, indrazneala, prefacatoria fiecaruia . Si am ramas .... perplex.
Avand in vedere ca eu am ascultat parerile aproape fiecarei persoane din clasa despre celelalte, stiam adevarata lor parere. Cred ca asta a fost motivul pentru care am ramas putin pe ganduri .



Am constatat urmatoarele lucruri :
O mare parte au repetat ce au auzit, fara sa aiba vreo opinie personala , ci doar una superficiala . Altii in schimb , au spus direct ca au o relatie strict colegiala si ca nu au avut ocazia sa-si cunoasca unul celuilalt defectele si calitatile .
Nu multi au indraznit sa spuna adevarul ,in limita bunului simt. Asta a fost de admirat. Surprinzatoare au fost acele pareri "bune" de ochii lumi , in spatele carora se ascund cu totul si cu totul alte ganduri.

In fata a picat sa iasa si marul stricat ( este o ea, cu toate ca nu pare ).  Aici am ciulit urechile si mi-am fixat privirea asupra fiecaruia in momentul in care a vorbit. Si ce sa credeti, din marul stricat (ce e) ... a ajuns al` mai dulce si bun mar . Cel putin asa se subintelegea din vorbele colegilor mei... care au mintit . M-am tot intrebat , de ce ? Pentru ca era de fata profesoara si le era rusine sa vorbeasca pe limba lor ? Sau pentru ca nu voiau sa se puna rau cu ea?  A doua varianta imi determina un zambet acru pe buze.
Asta a fost inca o dovada ca oameni sunt parsivi. In fata te pupa-n cur , si cand te intorci cu spatele te scuipa.
Daca asa stau lucrurile, nici macar nu vreau sa aud parerea lor mincinoasa despre mine. Nu a colegilor, ci a oamenilor in general. Pentru ca nu conteaza, chiar nu conteaza !  Ma gandesc serios la "sihastrie ".


2 comentarii:

  1. Cat de mult mi-a placut :x Ai dreptate. In orice padure exista si "uscaciuni", asa si cu lada de mere.
    Cred ca fenomenul s-a petrecut datorita faptului ca nu voiau sa se puna rau cu ea si poate, si pentru faptul ca era profa in clasa.
    Insa este o lectie de viata care ti-a fost afisata in practica fara partea teoretica. Cred ca ti-ai sustras singura ideile principale din aceasta experienta.
    Repet: mi-a placut enorm de mult postarea <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru apreciere .

      Da , nu degeaba se zice ca inveti ceva in fiecare zi ...

      Ștergere

Judging people is a fruit of not loving people.