
Catre el :) .
O sa incep usor , sa nu cumva sa fugi iar de mine . A trecut ceva timp de cand ma tot mint ... cred ca a sosit vremea sa dau cartile pe fata ( tu ce mai astepti?). Consider ca am destul curaj sa fac pasul aceasta iar , chiar daca imi calc pe orgoliu ! Si poate tu chiar nu o sa apreciezi , o sa o iei in ras cu CINE STIE CINE. Insa eu ma voi simti bine pentru ca o sa-mi demonstrez mie in primul rand ca pot , ca am curaj sa spun ce simt , lucru pe care nu multi il mai fac.
[ Noiembrie . Decembrie . Ianuarie . Februarie .
Era inca toamna , era minunat . (era dezastru ). Era frumos afara , soare , vreme placuta (era furtuna) . Aveam prieteni , din ce in ce mai multi (dar ma simteam singura ). Distractie si bucurie peste tot pe unde ma duceam (dar eu simteam tristete ). Nu mai ma puteam concentra la nimic , mai ales la scoala . Nici somn nu mai aveam noaptea de la prea multe filme , ciocolata si cola , evident . Asa ca ma refugiam in diminetile tarzii si ajungeam sa ma trezesc mereu pe la 11-12 , ceea ce nu era bine pt o eleva ce trebuia sa ajunga pregatita la scoala . Ma simteam obosita , incarcata de treburi .
Era iarna , era minunat , era decembrie . Eram neutra . Nu era nici bine , nici rau . Incetasem sa te mai "invoc" in clipele de disperare , sa-mi mai vars lacrimile la simpla ta amintire sau sa ma mai gandesc la tine atunci cand ma simteam pierduta in spatiu , ca si cand tu ai fi fost acolo pentru mine , dar nu erai . Sa numim asta primul pas catre o schimbare majora in viata mea ! Avem sa constat cu o oarecare urma de uimire ca nu faceam bine ce facem CANDVA . Avem nevoie de ceva nou in viata mea si o schimbare era raspunsul . La prima impresie ma sperie de moarte chestia asta si tot ce tine de ea , dar acum am simtit ca trebuie sa
o fac . Trebuia sa imi revin cumva ! Am asteptat insa , momentul potrivit pentru a incepe tot ce imi propusese , si sosise .
Vacanta de iarna . ( 3 saptamani decisive ! +inca 2 inainte )
Da , intrasem in schimbarea pe care o asteptam ( apropo , convinge-te ! ). Prieteni noi , activitati noi ,gandire noua, cu scoala o terminasem bine [ ba chiar imi revenisem cu note bune de 10 si de 9 dupa perioada groaznica din noiembrie ] , eram mult mai vioaie si plina de viata , si trebuia cumva sa-mi prapadesc energia , de unde a rezultat o vacanta plina de distractie . Cat mai multa !
Si tot asa pana cand ...
Era ianuarie . Inca era vacanta si ma bucuram de fiecare clipa pe care o petreceam cu prietenii , cu familia . Simteam ca eram din ce in ce mai apropiata de persoanele care chiar contau in viata mea . Radiam de fericire in fiecare zi , in fiecare noapte , chiar si atunci cand imi aminteam de tine , zambeam ! Dar erau si seri in care stateam pe geam si priveam luna , apoi priveam telefonul , si din nou luna .. sperand sa apara un semn ca ar trebui sa fac ceva in legatura cu orice ar mai fi fost cu tine.. cu mine ! ( si am incercat sa pastrez legatura cu tine dar erai de neatins. Pardon .. esti in continuare )
Dar se terminase vacanta si eu eram o persoana schimbata . Luna ianuarie a continuat . A inceput si scoala ... preocupari noi , invatat , teme , plictiseala , frig , iesiri , chestii dastea . Treceau zilele , una dupa alta si simteam cum totul se punea intr-un balans perfect . Dar lipsea ceva . Erai TU ! Te caut in fiecare drum din viata mea , in fiecare raza de soare , sunet , lucru , persoana . In TOT ! Si .. tocmai am facut ceva prostesc ! M-am reindragostit de tine ? . NU! GRESIT ! TOTAL GRESIT ! Pentru ca nu mi-a trecut niciodata !
Iar acum , ma gandesc atat de profund la tine in cat uit de mine . Pur si simplu vreau sa te redescopar , sa ma redescoperi ! E ceva ce nu pot controla inca, dar speri sa poti tu , asa cum ai facut-o mereu. Dar de data aceasta trebuie sa fie diferit , daca se mai poate . Trebuie sa intelegi ce inteleg eu acum ( mai exact ce ai vrut tu mereu sa inteleg ) , sau sa incerci macar . Poate ca si tie iti e greu , poate ca tu nu ma vezi asa cum te vad eu si sunt deja o pagina a trecutului , iar prezentul si viitorul tau se contureaza langa altineva , chiar daca nu mai este acel cineva ... dar poate va mai fi .Nu pot sa ma mint ! Nu pot sa te mint nici pe tine , chiar daca tu preferi minciuna dupa care ma ascund de ceva timp . Prezentul e ambiguu , dar viitorul meu vreau sa fie langa tine ! Am putea incepe , deci , cu prezentul .As vrea sa vorbim , sa-mi spui macar ce simti ( indiferent ce ar fi ) , daca mai simti . Imi va fi si mie mai usor , si tie deasemenea . In adancul mintii mele nu pot inca accepta faptul ca nu vrei sa vezi ce am devenit prin tine , cum m-am schimbat , cum am iubit si cum iubesc !
Ma gandesc , chiar si acum , la cum am fost noi . Am fost precum o oglinda ce atarna de un fir de ata. Am fost o melodie , un val , o adiere , o flacara , o culoare . Am fost un Univers . Nu ne-am straduit prea tare si oglinda s-a spart , cioburile s-au imprastiat pe toata intinderea universului ce credeam ca il construim . S-a dus si el . M-am taiat si am ramas acum cu rani cumplite , dar nu am renuntat , ba din contra am mers printre toate acele franturi de sticla , intepandu-ma la fiecare pas , si le-am adunat : de la cel mai mic , la cel mai mare . Cioburile reprezentau amintirile, cuvintele , clipele , sarutarile si imbratisarile . Am incercat sa reconstruiesc de una singura ceea ce am distrus amandoi , dar e greu .. e greu si nu e nici eficient , pentru ca ma doare !
Te-am lasat sa pleci pentru ca asa ai considerat tu ca e mai bine .. pentru tine . Am crezut ca fiind tu fericit voi putea fi si eu (serios !?). Am lasat si comportamentul rautacios pentru ca ,intr-un final mi-am dat seama ca nu va avea niciodata efect si in plus denota multe lucruri .Am ales sa fiu neutra dar am ramas singura privind intr-o oglinda sparta . Nu imi place ce vad , si anume prezentul . E neclar iar eu nu mai am puterea sa-l refac .
Disperare ? Te "invoc" ? Asa cred ... Si probabil ca ai observat si tu asta in ultimele zile . Probabil , auzi ! Ai observat sigur ! E INCONTROLABIL. Am nevoie de tine ca sa repar totul! Simt ca iti apartin , chiar daca nu sunt a ta , nu esti al meu .. si cel mai probabil nici nu am avut timp sa fim .E posibil ca tu crezi ca nu ne potrivim ( sincer , si eu simt asta uneori ) . Si daca as auzi asta de la tine mi-as pierde pentru cateva miimi de secunda statutul de om ! Nu as intelege exact de ce si mi-ar trece prin minte cateva lucruri pe care m-am straduit sa le fac pentru ca tu sa ma placi. ( si nu am sa regret ! ) Zile si nopti in sir in care inima mea a asteptat-o pe a ta doar pentru simplul fapt ca tu inca insemnai acelasi lucru pentru mine .Nu stiam ca nu te vei mai intoarce. Dar am asteptat ! Am ales sa duc o lupta grea si presimteam ca o sa pierd. Imi era frica sa o pierd. Dar ce rost are sa castigi daca nu stii sa si pierzi ? Toate fiind spuse , cred ca as accepta refuzul tau si asta doar pentru ca am reusit sa ma schimb , am reusit sa iubesc doar atunci cand sunt iubita si sa incetez sa mai fiu fidela unei relatii imposibile ... As merge mai departe fara tine , asa cum am facut-o in tot acest timp ( e greu ) ! Mi-as construi alt Univers .
* comparatiile cu universul sunt din pura nebunie .
Acum poti sa ... razi/pleci/SAU ALTCEVA ! TU decizi .
* Stiu , simt , vad , aud , miros ca ma iubesti .